Asa si la inceputul relatiei, ne indragostim de iluzia "jumatatii perfecte", suntem intelegatori, rabdatori, ne exercitam puterea de seductie, pozand in persoana perfecta, ca incetul cu incetul sa scoatem la iveala si partile mai putin placute ale personalitatii noastre. O fi bine, o fi rau? Depinde cat de "negre"sunt partile ascunse ale personalitatii noastre, pana la ce punct este dispus celalalt sa le tolereze.
Cert e ca toti o facem, iar partenerul sedus, indragostit isi doreste sa reinvie acea persoana de care s-a indragostit, spera inevitabil ca de dragul iubirii se va metarmofoza din nou, in fiinta ideala care s-a conturat in mintea lui, iar atunci cand acest lucru nu se intampla intervine dezamagirea.
Schimbarea survine in mod deliberat, pentru ca vrem si pentru ca asa simtim corect sa facem si niciodata pentru ca altcineva considera ca suntem "defecti" intr-un mod in care nu suntem. Adica cine poate sa aprecieze ce este corect sau nu, bine sau rau ( si nu, nu fac referire la valorile religiei si a bisericii). Sa ne intelegem, un om nu isi schimba caracterul sau modul lui de a fi, dar poate sa isi corecteze anumite aspecte ale comportamentului sau, sa isi slefuieasca personalitatea,,,sa invete sa isi controleze anumite "defecte" ( impulsivitate, mandrie, orgoliu ,incapatanare, agresivitate, furie, egoism),,dar nu se poate transforma in ceva ce nu este.
Presupunem in mod eronat ca partenerii de langa noi se vor comporta si reactiona intr-un anumit fel, felul in care noi reactionam si ne comportam cand iubim pe cineva. Ne asteptam ca sexul opus, sa ne fie cat mai asemanator. Dorim ''sa vrea ce vrem si noi'' si sa ''simta ce simtim si noi''.
Iubim oamenii pentru ceea ce ne-am dori noi sa fie si nu pentru ceea ce sunt.,,,
Multe persoane s-ar scuti de o suferinta, daca ar sti macar ce isi doresc de la persona de langa ei. Totusi, ar trebui sa invatam sa fim mai toleranti unul cu celalalt, sa ne acceptam asa cum suntem cu bune si cu rele, iar cand nu se mai poate trece cu vederea, sa nu ne chinuim inutil sperand ca intr-o buna zi persoana pe care o iubim se va schimba radical in ceea ce am dori noi sa fie, asta nu se va intampla niciodata. Un la revedere spus la timp, ne-ar scuti de multa suferinta, certuri inutile, nervi irositi si un adio dureros.
Cand barbatii si femeile sunt in stare sa se respecte si sa-si accepte deosebirile, atunci dragostea are sanse sa infloreasca. Dragostea este un miracol si poate dura daca ne amintim de deosebirile dintre noi. O persoana este dispusa sa se schimbe, atunci cand considera ca este solutia unei probleme si nu problema in sine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu